Peste 30.000 de lucrători sunt necesari în domeniul energiei până în 2030, conform unui raport publicat în Ziarul Financiar. Investițiile substanțiale în energie verde, precum și în tehnologii avansate cum ar fi reactoarele nucleare modulare și hidrogenul, au creat oportunități imense pentru România. Sebastian Enache, manager de dezvoltare de afaceri la Monsson, cel mai mare dezvoltator local de proiecte de energie verde, estimează că până la sfârșitul acestei decade România va avea încă 10.000 MW de capacități eoliene și solare și va avea nevoie de aproximativ 20.000 de lucrători pentru construcția și operarea acestora.
Pe lângă aceste proiecte, în România sunt în desfășurare și alte inițiative energetice importante. Anul acesta ar trebui să fie finalizată o centrală pe gaze de 80 MW în cadrul rafinăriei Petromidia de la Midia, iar anul viitor Romgaz ar trebui să încheie proiectul de 430 MW de la Iernut început în 2019. Până în 2026, Complexul Energetic Oltenia dispune de fondurile necesare pentru a construi centrale pe gaze de 1.300 MW. De asemenea, în Mintia este planificat un proiect de 1.700 MW pe bază de gaze, pentru care furnizorul de tehnologie, Siemens Energy, a fost deja selectat.
Pe lângă acestea, în viitorul apropiat sunt planificate proiecte precum cele de la Doiceşti, unde vor fi instalate 6 module NuScale SMR cu o putere de 462 MW, și finalizarea Unității 3 de la Cernavodă până în 2030. Dezvoltarea tehnologiilor de stocare a energiei și a proiectelor eoliene în Marea Neagră vor implica, de asemenea, necesitatea de a recruta specialiști calificați. Astfel, în total, România estimează că va avea nevoie de aproximativ 30.000 de profesioniști în energie pentru a finaliza toate aceste proiecte ambițioase.
Cu toate acestea, o provocare majoră pentru România o reprezintă găsirea specialiștilor în domeniile de nișă, cum ar fi energia nucleară și hidrogenul. În prezent, devine din ce în ce mai dificil să se găsească personal calificat pentru aceste proiecte. Pentru a aborda această problemă, au fost dezvoltate structuri de formare profesională și centre de excelență, cum ar fi Academia Adrem, care își propune să dezvolte și să pregătească personalul necesar. În concluzie, România se confruntă cu o competiție intensă pentru specialiștii din domeniul energetic, similară celei din industria IT, în efortul de a-și realiza potențialul în sectorul energiei.