Mangalia a fost un furnizor prolific de talente fotbalistice pentru prima divizie de-a lungul timpului. Nume precum Iulică Oprea/Bastonul, Bănică Oprea, Neculai Tănasă (actualul director de la Farul lui Hagi), Lavi Hrib (fostul jucător al Stelei) și Costi Bîrbora au strălucit în lumina reflectoarelor. Ei au fost transferați de echipa fanion a județului, Farul, care a reprezentat și continuă să reprezinte Mangalia. Fotbalul în Mangalia a fost marcat de antrenamentele pe plajă, unde controlul mingii necesită o atenție deosebită.
La Mangalia au ajuns și jucători cunoscuți spre finalul carierelor lor, cei mai faimoși fiind fundașii Bumbescu și Bărbucescu, ambii membri ai Stelei care a câștigat Cupa Campionilor Europeni în 1986. “Lippi” Stoichiță a antrenat de asemenea la Mangalia la începutul carierei sale, la fel ca și Erik Lincar.
Cele mai organizate cluburi din oraș unde copiii puteau începe fotbalul în grupele de juniori erau Metalul, condus de antrenorii nea Dorel și nea Nelu Stoica, și CSS-ul condus de profesorul Negoiță. Duelurile dintre Metalul și CSS erau la fel de intense precum cele dintre Steaua și Dinamo, ținând proporțiile.
Experiența mea în fotbal a început când tatăl meu m-a dus la vârsta de 8 ani la Metalul Mangalia, care a devenit ulterior Callatis Mangalia după 1989. În acea perioadă, părinții își încurajau copiii să practice un sport pentru a-și consuma energia. Eu fac parte din generația ’76, care și-a încheiat perioada de juniorat în 1994. A fost și momentul în care cariera mea de “fotbalist” s-a încheiat. În generația noastră, jucătorii de marcă au fost Lulu Oprea, un fundaș dreapta puternic, care a ajuns să facă parte din selecționatele naționale de juniori, și Cristi Petcu, un libero elegant care a devenit căpitan la Farul, dar a suferit o accidentare gravă la vârsta de 21 de ani.
În anii ’80, în Mangalia existau patru echipe de fotbal: Metalul, Marina (unde jucau în special fotbaliști care veneau în Mangalia pentru stagiul militar într-un mod mai puțin solicitant), Litoralul și AS Neptun. În prezent, Mangalia nu mai are echipă de fotbal nici în liga a cincea.
“Clati” a fost căpitanul generației ’74-’75 la Metalul. Meciurile dintre juniorii 1, echipa lui, și juniorii 2, echipa noastră, erau intense și adesea se încheiau cu confruntări puternice, spre disperarea antrenorilor nea Dorel și nea Stoica. Mijlocașul echipei lor, cu Rika, Pana și Iliuță, ne dădeau bătăi de cap, în sens propriu și figurat.
Clati a părăsit țara spre finalul anilor ’90 și începutul anilor 2000, mai întâi în Grecia, apoi în Elveția, unde locuiește și în prezent. De fiecare dată când revenea în țară vara, foștii juniori se reuneau pentru o partidă de fotbal urmată de berea reprizei a III-a.
Cu un an în urmă, Clati a propus un meci între echipa sa de Old Boys, formată din elvețieni, și un amestec de “juniori” din generațiile ’74-’75-’76 de la Metalul/Callatis. Astfel, s-a format un grup pe WhatsApp unde s-au adunat zeci de foști colegi și mii de mesaje.
Săptămâna trecută, Clati și grupul său de elvețieni, care joacă fotbal săptămânal, au venit în țară și au vizitat Delta Dunării și apoi Vama Veche.
Ieri, a avut loc la Albești, deoarece Mangalia nu mai are un stadion, meciul mult așteptat de întreaga comunitate fotbalistică a orașului, reeditarea Elveția vs. România -> Callatis/Metalul vs. FC Benninvin Zurich. Meciul s-a încheiat cu scorul de 5-5, goluri frumoase, iar Clati a jucat în ambele echipe. Echipa noastră a dominat în prima repriză, conducând cu 2-0, dar și-a epuizat bateriile.
A treia repriză a avut loc aseară în Vama, a durat până dimineața și a fost însoțită de bere, vin și “țuică” descoperită de elvețieni ca un înlocuitor perfect pentru “schnaps”. Eu am părăsit meciul la miezul nopții pentru a scrie cronica dimineții.
Datorită eforturilor lui Clati, el a făcut ceva pentru Mangalia și foștii săi colegi. Prin intermediul său, grupul de elvețieni a descoperit România, Delta, Mangalia și Vama, iar românii i-au impresionat prin naturalețea, deschiderea și ospitalitatea lor, făcându-i să se simtă bine în aceste câteva zile, pe unii dintre cei mai “exigenți” europeni. Și când se vor întoarce la Zurich, vor transmite că Clati, căpitanul, nu este o excepție și că restul românilor sunt la fel.
A fost un meci internațional de Old Boys extraordinar de frumos, iar a treia repriză a fost senzațională! Felicitări organizatorilor: Clăti & Co!
Ne vom revedea cu adversarii noștri în Elveția pentru meciul de revanșă, iar între noi, CSS Mangalia vs. Callatis Mangalia, pentru meciul ce va fi organizat de Neculai Tănasă & Co.
Preluare de pe site-ul mangalianews.ro. Redacția nu a putut trece cu vederea aceste momente fascinante din istoria Mangaliei. Sunt lucruri neștiute care trebuie cunoscute și respectate.
