Comisia Europeană a publicat astăzi raportul anual privind statul de drept, în care analizează situația din fiecare stat membru, inclusiv din România. Raportul constată că în sistemul judiciar al României există încă unele probleme, deși s-au observat îmbunătățiri evidente. Percepția corupției în sectorul public rămâne la un nivel ridicat, iar independența presei este pusă serios sub semnul întrebării.
Raportul abordează patru aspecte principale: reformele din sistemul judiciar, cadrul anticorupție, libertatea și pluralismul mass-mediei, precum și alte mecanisme de control și echilibru instituțional.
Până în noiembrie 2022, Comisia Europeană a monitorizat reformele din domeniul justiției și anti-corupției din România prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). De atunci, acestea sunt supravegheate exclusiv în cadrul evaluării anuale a statului de drept în fiecare stat membru. La data de 28 iunie 2023, președintele Klaus Iohannis a informat Comisia Europeană printr-o scrisoare cu privire la măsurile luate de România pentru îndeplinirea ultimelor angajamente menționate în concluziile raportului MCV din 2022, precum și măsurile suplimentare adoptate pentru menținerea respectării statului de drept.
În ceea ce privește sistemul de justiție, raportul evidențiază că modificările aduse regimurilor de răspundere civilă și disciplinară consolidează independența sistemului judiciar, însă există îngrijorări legate de anumite cazuri de sancțiuni disciplinare în rândul unor magistrați. De asemenea, deficitul tot mai mare de magistrați, în ciuda eforturilor de îmbunătățire a situației, generează preocupări serioase, putând afecta calitatea și eficiența sistemului judiciar. Nu s-au înregistrat progrese în privința reducerii duratei excesive a procedurilor civile și penale în urma hotărârilor judecătorești definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului.
În ceea ce privește corupția, raportul subliniază că percepția experților și a directorilor de companii este că nivelul corupției în sectorul public rămâne ridicat. România obține un scor de 46/100 în Indicele de Percepție a Corupției 2022 realizat de Transparency International, situându-se pe locul 25 în Uniunea Europeană și pe locul 63 la nivel global. Reforma Codurilor penal și de procedură penală a fost adoptată, însă clarificarea termenului de prescripție prin Ordonanța de Urgență a Guvernului a întâmpinat un răspuns legislativ întârziat, ceea ce a dus la închiderea unor cazuri de corupție și la anularea de condamnări. De asemenea, reorganizarea judiciară a provocat amânări ale proceselor de corupție, ceea ce poate duce la întârzieri și la atingerea termenelor de prescripție.
În ceea ce privește presa, raportul constată că nu s-au înregistrat schimbări semnificative în aplicarea cadrului juridic privind transparența proprietății mass-mediei. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese în consolidarea conducerii independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de media. Finanțarea mijloacelor de informare în masă, în special a celor audiovizuale, de către partidele politice este insuficient transparentă. Amenințările, cazurile de hărțuire și violența împotriva jurnaliștilor rămân o problemă.
În ceea ce privește alte mecanisme de control și echilibru instituțional, raportul menționează apariția unor noi instrumente care vizează îmbunătățirea transparenței și a calității procesului de luare a deciziilor și adoptare a legislației, dar evidențiază creșterea utilizării ordonanțelor guvernamentale de urgență (OUG). Până în prezent, nu s-au înregistrat progrese în asigurarea unor consultări publice eficiente, cu toate că autoritățile au luat angajamente pentru îmbunătățirea acestor procese. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese în obținerea acreditării pentru un Birou Național pentru Drepturile Omului. Organizațiile societății civile continuă să se confrunte cu provocări juridice și financiare, în ciuda unor îmbunătățiri ale cadrului juridic.
Astfel, raportul CE pe anul 2023 privind situația statului de drept în România reflectă atât progresele, cât și problemele persistente, oferind o perspectivă cuprinzătoare asupra evoluției acestui domeniu în țară.
