Patru importante culte creștine din România – Cultul Creștin Penticostal, Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste, Biserica Creștină după Evanghelie și Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea – au cerut Guvernului să conteste decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din mai 2023, prin care României i s-a cerut să ofere o formă de recunoaștere a așa-ziselor familii formate din persoane de același sex.
Liderii acestor culte au adresat scrisori deschise premierului Ciolacu, ministrului de Externe și președinților celor două camere ale Parlamentului, exprimându-și opoziția față de această decizie.
În scrisorile adresate oficialilor, liderii celor patru culte creștine au subliniat preocuparea față de influența deciziei CEDO asupra legislației românești privitoare la familie. Ei susțin că decizia CEDO ar putea afecta suveranitatea națională și valorile sociale, morale și culturale ale națiunii române, care sunt exprimate prin mecanisme democratice, în special de către Parlament.
Cultul Creștin Penticostal, cu cei mai mulți membri dintre cele patru culte, a exprimat îngrijorarea că decizia CEDO ar putea schimba în mod insidios definiția familiei în România și a cerut Guvernului să formuleze o cerere de retrimitere a cauzei în fața Marii Camere a CEDO până la data de 23 august 2023.
Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste a subliniat importanța familiei ca fiind o uniune dintre un bărbat și o femeie, bazată pe învățăturile biblice. În scrisoarea sa, liderul cultului baptist a avertizat că schimbarea definiției familiei ar putea încălca libertatea de conștiință și libertatea religioasă recunoscute prin Constituția României.
Această reacție a cultelor vine în contextul zvonurilor din ultimele luni despre posibila legiferare a parteneriatului civil pentru cuplurile LGBT în România. Decizia CEDO a subliniat necesitatea recunoașterii și protecției juridice a cuplurilor de același sex, atrăgând atenția asupra obligațiilor țării în această privință.
Este important de menționat că dezbaterea în jurul acestei chestiuni rămâne vie în societatea românească și că evoluțiile ulterioare vor depinde de reacțiile guvernamentale, dezbaterile parlamentare și dinamica societății civile.
