Conceptul de structurare modulară a anului școlar, în opinia mea, prezintă deficiențe semnificative și nu corespunde cu realitatea specifică sistemului nostru de învățământ”, a declarat profesorul Cătălin Ciupală pentru platforma edupedu.ro.
Acesta a subliniat că “modulele nu sunt aliniate cu unitățile de învățare”, ceea ce generează dificultăți în procesul de învățare pentru elevi. Cătălin Ciupală este profesor de matematică la Colegiul Național “Andrei Șaguna” din Brașov.
Până la revenirea elevilor și profesorilor în sălile de clasă au mai rămas doar 2 săptămâni. Conform calendarului oficial, cursurile pentru anul școlar 2023-2024 vor începe în data de 11 septembrie, o zi de luni. Anul școlar 2023-2024 va reprezenta al doilea an consecutiv în care se implementează structura modulară. Această abordare a fost introdusă de către Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației.
Profesorul a explicat de ce modelul modular nu se potrivește în contextul școlii românești. De asemenea, acesta a discutat și despre influența mini-vacanțelor impuse de Guvern asupra procesului de învățare al elevilor:
“Din perspectiva experienței trecute, pot spune că principiul organizării modulare este în esență benefic, adică ideea de a avea pauze scurte în procesul de învățare este pozitivă. Cu toate acestea, modul în care a fost implementat acest concept mi se pare extrem de nefavorabil. Practic, conceptul de vacanță este constructiv, dar structura modulară a anului școlar, conform opiniei mele, este plagiată de deficiențe și nu corespunde cu specificul învățământului nostru.
Există mai multe argumente împotriva modelului modular în comparație cu sistemul pe trimestre sau semestre. Am observat că aproximativ la fiecare 7 săptămâni există o pauză, dar nu luăm în calcul faptul că există și mini-vacanțe impuse de Guvern. De exemplu, avem liber în 30 noiembrie – 1 Decembrie. Am observat că 30 noiembrie pică într-o zi de joi. De asemenea, 5 octombrie este tot într-o zi de joi – este Ziua Învățătorului și de asemenea este liberă. Practic, avem două zile libere în zile de joi”.
Profesorul a oferit un exemplu cu privire la un cadru didactic care are o oră de curs pe săptămână și a detaliat modul în care planificarea activității didactice este afectată:
“Spre exemplu, dacă un profesor predă o materie cu o singură oră pe săptămână, iar aceasta este programată într-o zi de joi, profesorul respectiv trebuie să-și adapteze planificarea pentru 30 de săptămâni în loc de 36. Aceasta se datorează „Săptămânii verzi”, „Școlii altfel”, celorlalte două zile menționate anterior și posibilelor intervenții ulterioare.”
