Blocuri printre stejari seculari, retrocedări dubioase și defrișări în unica pădure de pe litoral in numele speculației imobiliare.
Mangalia, un oraș aflat pe litoralul Mării Negre, se confruntă cu o serie de nereguli și haos urbanistic, dezvăluit de o investigație detaliată. Printre principalele probleme se numără aprobarea construirii de blocuri în zone protejate, defrișări în păduri și terenuri retrocedate în mod discutabil. Iată rezumatul detaliilor expuse în anchetă:
1. Blocuri înalte în stațiunea Neptun
În stațiunea Neptun, blocuri de 17 etaje au fost aprobate pentru construcție printre stejari seculari. Această decizie a fost luată în pofida unui Plan Urbanistic General (PUG) inițial, care prevedea un regim de înălțime mai restrâns.
2. Defrișări în Pădurea Comorova
În urma retrocedărilor și vânzărilor de terenuri, pădurea Comorova, care înconjoară localitățile Venus, Neptun și Olimp pe o suprafață de peste 500 de hectare, a fost afectată. Dezvoltatorii au început să primească autorizații pentru construcții înaltedeși acestea intră în conflict cu prevederile inițiale ale Planului Urbanistic General.
3. Construcții ilegale pe faleză
Construcții ilegale au fost ridicate pe faleze, deși conform legii aceste terenuri sunt proprietate publică a statului român și nu ar trebui să facă obiectul construcțiilor. Apele Române au fost acuzate de inacțiune în delimitarea și administrarea acestor zone.
4. Retrocedări suspecte și speculații imobiliare
Documente din arhivele Curții de Conturi arată că pădurea Comorova a fost afectată de retrocedări suspecte și speculații imobiliare. Tranzacțiile au fost efectuate într-un mod controversat, iar terenurile au fost vândute cu prețuri semnificativ mai mari decât cele inițiale.
5. Lipsa de acțiune și controverse la nivel guvernamental
Comisia interministerială creată la nivelul Guvernului pentru a face ordine în situația haotică a litoralului lucrează, dar există încă incertitudini cu privire la statutul falezelor și al zonelor de protecție. De asemenea, hotărârile de consiliu local care permit construcții înalte au fost contestate în instanță, dar procesele sunt încă în curs.
6. Concluzii și așteptări pentru viitor
Haosul urbanistic, defrișările și neregulile în retrocedări aduc în prim plan nevoia de claritate legislativă și de acțiune eficientă la nivel guvernamental. Comunitatea locală și organizațiile non-guvernamentale continuă să lupte pentru protejarea mediului și a patrimoniului, iar presiunea publică poate fi un factor esențial în schimbarea direcției spre o dezvoltare durabilă și respectuoasă față de mediul înconjurător.
Va prezentam mai jos un fragment din reportajul Romania, te iubesc! difuzat pe 11 februarie 2024.
În 1998, Primăria Mangalia a cerut guvernului să îi transfere Pădurea Comorova, singura pădure de pe litoralul Românesc. Aceasta înconjoară Venus, Neptun şi Olimp pe o suprafaţă de peste 500 de hectare.
Zanfir Iorgus, fostul primar al Mangaliei: „Da, aşa este ca să o salveze şi ca să fie proprietatea primăriei”.
Primar era Zamfir Iorgus. Guvernul a cedat pădurea pentru că primăria a promis că va face din ea un Parc Municipal.
Reporter: Aţi făcut parcul?
Zanfir Iorgus, fostul primar al Mangaliei: „Da, nu ca să putem să construim parc municipal. Din păcate până în 2008 cât am fost eu primar nu s-a reuşit”.
S-a reuşit însă trecerea a 300 de hectare de pădure din domeniul public în domeniul privat. Suprafeţe uriaşe de terenuri au fost apoi retrocedate sau vândute. Un raport al Curţii de Conturi din 2013 spune că pădurea a căzut victimă unor afaceri imobiliare veroase. De exemplu, primăria a vândut un teren cu 1,8 milioane de lei. Un an şi jumătate mai târziu acelaşi teren era vândut cu 30 de milioane.
Reporter: E corect ca în 98 să-i spuneţi statului român că cereţi cele 519 hectare ca să le menţineţi în proprietatea publică a statului să faceţi parc, iar 2 ani mai târziu să le treceţi din public în privat jumătate din ele ca să le vindeţi? Nu e ca şi cum aţi păcălit statul?
Zanfir Iorgus, fostul primar al Mangaliei: „Vedeţi că nu. Eu vă controzic. Ce, primăria nu e statul roman?”
Fostul primar recunoate că a vândut bucăţi din pădure.
Zanfir Iorgus, fostul primar al Mangaliei: „Porţiunea asta până la gară am spus să o scoatem la licitaţie”.
Spune că a licitat terenurile ca să dezvolte staţiunile, dar că, în acelaşi timp, le-a impus cumpărătorilor restricţii drastice pentru a proteja natură.
Zanfir Iorgus, fostul primar al Mangaliei: „Pe zona aşa din 5% să poată să construiască”.
Fostul primar este acum consilier local. L-am întrebat cum votează când ajung pe ordinea de zi blocuri înalte.
Reporter: Dumneavoastră cum aţi votat?
Zanfir Iorgus, fostul primar al Mangaliei: „Nu am votat aşa ceva. Când vine eu vă spun că nu susţin aşa ceva. Eu votez negativ de fiecare dată”.
