În urma primului tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurat pe 24 noiembrie 2024, scena politică a fost zguduită de rezultate neașteptate. Călin Georgescu, candidat independent cu orientări populiste de extremă dreapta, a obținut 22,95% din voturi, devansându-l pe premierul în funcție, Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat (PSD). Elena Lasconi, reprezentanta Uniunii Salvați România (USR), a acumulat 19,17% din sufragii, asigurându-și astfel locul în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Aceste rezultate marchează o premieră în istoria post-comunistă a României, fiind pentru prima dată când PSD nu are un candidat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. În urma acestui eșec, Marcel Ciolacu și-a prezentat demisia din funcția de președinte al PSD.
Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a surprins prin ascensiunea sa rapidă, obținând 43,3% din voturile diasporei românești. Deși nu a prezentat un program politic clar, popularitatea sa pe platforme precum TikTok, unde a acumulat 1,7 milioane de aprecieri, a contribuit semnificativ la succesul său electoral.
Elena Lasconi, fostă jurnalistă și lider al USR, a promovat o platformă axată pe reforme anti-corupție. Dacă va câștiga turul al doilea, programat pentru 8 decembrie 2024, Lasconi ar deveni prima femeie președinte din istoria României.
Alegerile prezidențiale din acest an coincid cu alegerile parlamentare, programate pentru 1 decembrie 2024, ceea ce adaugă o complexitate suplimentară peisajului politic românesc. Rezultatele neașteptate din primul tur al alegerilor prezidențiale reflectă o schimbare semnificativă în opțiunile electoratului și indică o posibilă reconfigurare a scenei politice în perioada următoare.
