Această decizie survine în contextul în care, în Parlament, opoziția, formată din trei partide de extremă dreapta, a inițiat procedura de suspendare a președintelui. Aceste formațiuni politice, care dețin aproximativ 35% din mandatele parlamentare, au depus o moțiune de suspendare în ianuarie, acuzându-l pe Iohannis de diverse abateri.
Mandatul lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie 2024. Cu toate acestea, în urma anulării alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, din cauza unor suspiciuni de ingerințe externe, mandatul său a fost prelungit până la organizarea unui nou scrutin. Alegerile sunt programate să aibă loc pe 4 și 18 mai 2025.
În urma demisiei, conform Constituției României, președintele Senatului, Ilie Bolojan, va prelua funcția de președinte interimar până la alegerea unui nou președinte.
Decizia lui Iohannis a generat diverse reacții pe scena politică. Elena Lasconi, liderul USR, a declarat că demisia președintelui vine prea târziu și că, în timpul mandatului său, democrația a fost afectată semnificativ.
Aceasta este prima dată în istoria României când un președinte demisionează din funcție.
